10 motive pentru care imi place Dacian Ciolos

De ce imi place de Ciolos ca om de stat? Sunt mai multe motive. [Nu stiu prea bine ce a facut cat a fost comisar european, dar cu siguranta nu am auzit (si ma consider a fi destul de informat) sa fi fost implicat in vreun scandal (vezi cazul lui Adrian Severin)].

Sa le luam pe rand:
1. A aplicat LEGEA in cazul Antena 3. A se vedea reactia lui Iohannis (aka omul care fie si macar teoretic ar trebuie sa vegheze la aplicarea legii si sa respecte deciziile instantei) pe aceeasi tema. Aici despre modul in care a actionat Iohannis si aici declaratia lui Ciolos.
2. Desi putea sa se comporte ca un comisar FMI (pozitia poate l-ar fi obligat sa aiba o atitudine de ghiocel), a stat cu ciudatul asta sa ii explice, cu rabdare, cum sta treaba cu imigrantii.
3. Desi erau spirite extrem de infierbantate, a stat de vorba si cu fanii lui Vlad Alexandrescu. In plus, omul l-a dat afara pe Alexandrescu, desi fostul ministru avea multi sustinatori. Deci are curaj.
4. Modul corect in care s-a comportat (ca sef de Guvern) la alegerile locale. Daca era Ponta, Dragnea, Blaga sau altul premier credeti ca ar fi fost la fel campania? Stiti la ce ma refer.
5. Incurajeaza simtul civic (prin actiuni la propriu), aceasta rara avis la romani.
6. Pentru ca sta la semafor. Ca un om normal… ca un sef normal. Nu trece cu masina cu girofar ca un nesimtit.
7. Pentru ca nu a plecat în concediu… spre deosebire de Iohannis care sta numai in concediu. Tara sufera, tati, nu o freci prin concedii lunare, eventual in Miami… si, eventual, pe bani publici.
8. Pentru ca a inteles mesajul popular in cazul imigrantilor si nu ii este frica sa raspunda FERM cancelarului austriac.
10. Pentru ca e activ pe Facebook si tine cont de reclamatiile online. Uneori mai si raspunde.
Or mai fi si altele.
P.S. Si nu mi-o bagati pe aia ca e urat. Vreti fotomodele sau oameni care sa va conduca cum trebuie?
P.S.2. In text m-am referit doar la Dacian Ciolos, nu la toti membrii Guvernului. Executivul poate fi imbunatatit.

Sursa fotografiei: www.facebook.com/dacianciolos

Despre cat de minunat este sa existi si sa constientizezi asta

O nouă postare gazduita. Speram sa va placa.

Nu e minunat doar sa existi. Minunat e sa traiesti autentic. Nici macar nu imi apartine afirmatia, dar imi place ce transmite si imi doresc atat de mult sa o validez in fiecare clipa a vietii mele, incat, de cele mai multe ori, sfarsesc frustrata de mine insami.

E o noua zi si… da, eu sunt in ea. Enervata ca iar nu am auzit alarma, imi fac o noua vanataie de coltul patului si apoi bodoganesc deasupra ibricului, nervoasa ca apa are nevoie de minute pentru a fierbe. Sunt minutele mele! Alea in care eu deja trebuia sa imi savurez cafeaua. Important e ca exist. Ca in fiecare dimineata… Vanataia prinde culoare si parca incep sa o simt in picior, iar aburii cafelei sunt mai eficienti decat alarma. Ma trezesc. Coada alba si stufoasa de la fereastra ma face sa zambesc, iar ochii sai, fixati asupra mea, trezesc pana si iubirea din mine. Asta inseamna mai mult decat sa exist, nu?

E tarziu! Sa fie! La serviciu nu canta pasarile cum canta la mine in nuc. Acolo si pasarile sunt plictisite, ursuze. Ca si colegii mei. Ca si mine acolo. Am incercat sa fiu eu si la serviciu, dar le par ciudata si iresponsabila. Nu sunt normala daca rad, vorbesc si ma agit. Nu sunt responsabila daca nu stau cu privirea in ecranul calculatorului. Asa… in gol, fara sa fac ceva. Dar sa stau! De regula, doar condica atesta prezenta noastra la serviciu. Eu sunt fata isteata si, daca am tonus, imi termin lucrarile in mai putin de jumatate din timpul alocat. Si sunt si rebela. Functionez bine daca functionez asa cum simt, nu dupa reguli sau program. Da, mi se intampla des sa nu am chef de munca undeva în intervalul de la 8 la 16, dar stiu ca o sa am mai tarziu. Sau maine. Si cu regulile ce fac? Sa exist? Sunt atat de multe si de stupide, incat ma napadeste rutina si ma sufoca. Si gata! Dupa primele ore de serviciu, nu mai simt nimic. Rutina a mai ucis un om… Ba simt! Simt vina ca nu sunt suficient de buna, ca nu respect reguli si simt teama ca cineva o sa observe. Ma consolez cu faptul ca lucrarea mea va fi una buna. Asa si? Am un teanc din astea! Nu se uita nimeni la ele. Ei stiu ca sunt buna si, apoi, important e sa iasa la numar. Uneori ma pacalesc ca am satisfactia lucrului bine facut. Daaa! Imi place tare sa ma amagesc! Cum sa poti fi satisfacut de ceva ce nu iti place sa faci?! Dar exist. Se vede pe 10, la salariu. Oricum il iau. Aproape indiferent de cat si cum muncesc. Ma uit in jurul meu si vad asta. Trebuie sa il iau. Ma asteapta banca.

Ei, bine, ma asteapta si aceeasi codita alba, stufoasa si plina de bucurie ca am ajuns acasa cu mancare. Ceva bun, ce ne permitem doar in ziua de salariu. E batranul meu catel si il iubesc maxim! E cert ca bucuria si iubirea inseamna mai mult decat sa exist. Inseamna sa traiesc. E cert pentru ca o simt.

Uneori sar intr-un picior sau dansez. Alteori iubesc. Iubesc tot si cu totul. Sunt pasionala, atat de pasionala, incat simt clipa prezenta ca si cum ar fi o pecete în Univers. Eterna. Exact! Asta inseamna viata autentica! Sa traiesc aici si acum, cu toata fiinta mea, asa cum simt. Si simt frumos. Asta nu poate face rau nimanui. E minunat, da! Insa… merit eu cu adevarat sa fie minunat? Nu am facut nimic notabil in existenta mea sa merit. Nici macar nu am avut chef sa muncesc azi. Si nici sa privesc tamp ecranul ala. Doar am semnat condica. Deci, exist!

Kubrick versus Scorsese

Lista filmelor din videoclip:

Stanley Kubrick
Day of the Fight (1951)
Fear and Desire (1953)
Killer’s Kiss (1955)
The Killing (1956)
Paths of Glory (1957)
Spartacus (1960)
Lolita (1962)
Dr. Strangelove (1964)
2001: A Space Odyssey (1968)
A Clockwork Orange (1971)
Barry Lyndon (1975)
The Shining (1980)
Full Metal Jacket (1987)
Eyes Wide Shut (1999)

Martin Scorsese
Who’s That Knocking at My Door (1967)
Mean Streets (1973)
Alice Doesn’t Live Here Anymore (1974)
Taxi Driver (1976)
New York, New York (1977)
Raging Bull (1980)
The King of Comedy (1982)
After Hours (1985)
The Color of Money (1986
The Last Temptation of Christ (1988)
Goodfellas (1990)
Cape Fear (1991)
The Age of Innocence (1993)
Casino (1995)
Kundun (1997)
Bringing Out the Dead (1999)
Gangs of New York (2002)
The Aviator (2004)
The Departed (2006)
Shutter Island (2010)

Despre modele

Este evident pentru toată lumea că ducem lipsă de modele. Pe zi ce trece numărul modelelor (reale) scade. Situaţia este aceeaşi la nivel global, nu doar în România. Criza este evidentă, cauzele multiple. Nu intrăm în detalii acum.

Voi scrie astăzi despre o persoană pe care o consider model demn de urmat. Este vorba despre tenismanul Novak Djokovic. Pentru mine Nole (cum îl alintă fanii) nu este model numai pentru că ocupă în prezent locul 1 în tenisul masculin. Faptul că e cel mai bun jucător de tenis a făcut să aflu mai rapid de el.

13124913_1139590189427164_4001462734317382270_n

Este un model pentru că:
– este constant bun în meseria sa (de aproape 100 de săptămâni fără întrerupere numărul 1!);
– are o viaţă sănătoasă;
– deşi ne aflăm într-o lume în care mentalitățile se uniformizează, şi-a păstrat credinţa (Djokovic e ortodox);
– nu am auzit să fie implicat în scandaluri;
– este un adevărat atlet (vezi ce corp are);
– e mereu elegant (atât pe teren, cât şi în viaţa de zi cu zi);
– deşi e bogat, nu se sfieşte să meargă des cu bicicletă;
– face acte de caritate;
– nu este arogant;
– nu a uitat de unde a plecat (Fundaţia Novak Djokovic investeşte mult în educaţia copiilor din Serbia);
– pe unde se duce încearcă să înveţe şi limba (ştie bine vreo cinci limbi);
– într-o societate a diversităţii, e familist.

13095905_1139590099427173_100660269237570989_n
Greu de găsit, dar modele mai sunt. Pentru mine Novak e unul dintre ele.

P.S. Avem modele și în rândul românilor. Felicitări fetelor de la CSM Bucureşti şi jucătorilor de tenis Horia Tecău şi Florin Mergea pentru performanţele obţinute!

Sursa fotografiilor: www.facebook.com/djokovic.official

Necredinta lui Toma

Învierea. Miracol, într-adevăr. Cuvintele Sfântului Apostol Toma (cât de bine e descris omul, cu toate slăbiciunile sale, într-o singură frază rostită de acest Apostol!) ne dau speranță nouă, oamenilor. Îndoiala sa eu o văd ca pe o speranță. Cei care au nevoie de confirmări, le primesc. Trebuie doar să fie deschiși. Sărbători liniștite tuturor!

Caravaggio
“Necredința lui Toma” – Caravaggio (1601-1602)

 

24. Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus.
25. Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.
26. Şi după opt zile, ucenicii Lui erau iarăşi înăuntru, şi Toma, împreună cu ei. Şi a venit Iisus, uşile fiind încuiate, şi a stat în mijloc şi a zis: Pace vouă!
27. Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea şi nu fi necredincios, ci credincios.
28. A răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu!
29. Iisus I-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!
30. Deci şi alte multe minuni a făcut Iisus înaintea ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta.
31. Iar acestea s-au scris, ca să credeţi că Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi, crezând, să aveţi viaţă în numele Lui.

(Sfânta Evanghelie după Ioan, Capitolul 20)

 

Sursa fotografiei: youtube.com